Hidratare

Schema de mai sus demonstrează în mod deductiv importanta vitală a apei pentru organismul uman. De fapt, atunci când vorbim despre sănătate, ar fi corect să ne referim, in primul rând, la “cărămida”, care stă la baza organismului uman – celula și mediul în care aceasta se află. Masa lichida a celor două medii - intracelular și intercelular reprezintă, practic, 70-75% din masa corpului.

Laureatul Premiului Nobel în fiziologie al anului 1912 , Dr. Alexis Carrel a demonstrat în mod practic că celula umană ar fi capabilă să trăiască până la 800 ani. Experimentul a constat în imersarea în ser fiziologic a unei inimi de pasăre (găină - se știe că inima are un sistem nervos vegetativ autonom de stimulare a contracțiilor musculare). Cordul a fost îngrijit prin hrănire, oxigenare, hidratare și eliminarea  deșeurilor de metabolism, fapt care a dus la menținerea inimii în viață timp de 37 ani. În lucrările sale, Dr. Carrel a menționat că mecanismul intern al celulei este cât se poate de perfect, iar durata de viata obișnuita, scurtă se datorează mai degrabă lichidului care înconjoară celula – lichidul intercelular. Anume de acest lichid depinde și homeostaza celulară.

Furnizarea nutrienților către celulă: oxigen, apă, hrană, informație, precum și drenajul produșilor de metabolism îi revine sângelui, care în multe mitologii este comparat cu viața, întrucât aduce energia necesara menținerii vieții. De calitatea sângelui depinde în mod direct cantitatea de nutrienți, care ajung în celulă, precum și calitatea  drenării acesteia. Sângele vâscos (mai puțin fluid) are capacitate scăzuta de transport, pe de o parte, și, pe de alta parte, predispune organismul la accidente cerebrale, migrene, tensiune arterială, blocaje capilare, varice, etc., pe când sângele “subțire” are un coeficient de transport al oxigenului de 7 ori mai mare și de transport al nutrienților - de 3-4 ori mai mare. La rândul său, viscozitatea sângelui depinde de valoarea pH-lui lichidelor și hranei din alimentația noastră zilnică. pH-ul sângelui este slab alcalin, fiind cuprins între 7,35-7,43. Alimentația preponderent acidă tinde să diminueze valoarea pH-lui sângelui, ceea ce duce la creșterea viscozitații (ingroșarea) acestuia. pH-ul sângelui este un parametru constant, diminuarea lui cu doua zecimi poate duce organismul în comă, iar scăderea pH-lui sub 7,0 poate cauza chiar și decesul. Totuși, atunci când consumam 1 litru de băutură carbogazoasă (de exemplu, Coca Cola cu pH-ul de 2,5) rămânem în viață. Mecanismul miraculos de neutralizare a acidului se realizează cu ajutorul elementelor alcaline din corp: sodiul, potasiul, magneziul și cel mai important - calciul. Acidifierea îndelungata duce la decalcifierea sistemului osos și calcifierea sistemului cardiovascular, a articulațiilor, țesuturilor moi, cauzând, în cele din urmă, osteoporoză, artrită, calculi renali, biliari, ateroame, etc. De aceea, echilibrul acido-bazic joaca un rol vital în organism. Tabelul alăturat cuprinde o listă cu produsele din alimentația noastră zilnică. Observăm că media valorii pH-ului este slab acidă. Organismul uman are nevoie de surse de alcalinizare și, în acest sens, cel mai potrivit produs este apa, care se regăsește în structura corpului nostru în proporție de 75%.
 
În prima etapă a Conceptului de Sănătate, Coral Club vă oferă produse fără echivalent pentru menținerea unui echilibru acido-bazic optim în organism. Astfel de produse ca Microhydrina, Coral-Mine, Hydracel și Power Min vă ajută să combateți acidifierea zilnica a organismului, mențin fluiditatea sângelui și îmbunatațesc semnificativ drenajul celulelor corpului.
 
Pe lângă pH - parametrul de calitate a apei, sunt foarte importante și potențialul redox (capacitatea de anti-oxidare), tensiunea superficială și structura.
 
O celula este atacată de radicalii liberi de 10.000 ori pe zi; aceste atacuri pot duce la dereglarea ireversibilă a membranei celulare, cauzând afecțiuni oncologice. Și din nou apa, care ne alcătuiește în proporție de 75%, ar fi cel mai potrivit antioxidant pentru organism.
 
Tensiunea superficială a apei definește densitatea sau duritatea acesteia. Atunci când apa pe care o
bem are o tensiune superficială mai mare decât cea a apei din celula (43 d/cm-1), mecanismul fiziologic al celulei încearcă să o ajusteze prin diluare, cu alte cuvinte celula cedează apă sau, din contra, țesutul reține apa pentru ca valoarea tensiunii superficiale să scadă. De aceea, o apa cu tensiune superficiala ridicata duce mai degrabă la deshidratarea celulei, decât la hidratarea ei.
 
Structura este un parametru descoperit mai recent comparativ cu ceilalți parametri fizico-chimici, dar are o importanță majora în mecanismul de asimilare la nivelul membranei celulare. O apă cu structură “amorfă”, nestructurată nu poate fi asimilată de către celulă. Organismul nostru reprezint “un recipient cu apa structurată, umplut mai mult de jumătate”. Structurarea apei la nivelul membranei, celulei poate lua până la 8 ore, adică hidratarea celulei poate avea loc și la 8 ore de la apariția senzației de sațietate.
 
Alcalinizati-va prin hidratare, aceasta va va oferi un potential uimitor de regenerare al organismului!